Friday, November 19, 2010

Doar o noapte… pentru noi



“A iubi”… frumos mister.
Să alergi zâmbind la cer,
Să ții strâns o altă mână
Și doar unul să rămână.

Și-au fost, odată, doar ei doi
Cu-o iubire fără ploi,
Și-au dat naștere la mii,
Minunate fiice, fii.

El, un prinț strălucitor,
Peste tot, conducător,
Cu-o privire călduroasă
Și-o coroană luminoasă.

Ea, prințesă adormită,
Tristă, dar... atent iubită,
Palidă, c-un suflet mare,
La rândul ei... o iubitoare.

Dar pentru-a spune-a lor poveste,
Multe lacrimi au curs peste.
Pentru-avea noi împlinire
Și-au ucis a lor iubire.

S-au ascuns după “o noapte”
Și-și vorbesc acum prin șoapte.
Și, deși sunt desparțiți,
Ei rămân îndrăgostiți.

Doar o noapte îi ucide
Ca un zid ce îi închide.
Și se caută mereu,
Chiar și-acum când vă scriu eu.

Să se țină strâns de mână,
Împreună să rămână,
Alergând zâmbind la cer.
“A iubi”… frumos mister.

Saturday, November 6, 2010

Frunze



Suntem frunzele ce cresc,
Născute într-un bulb de flori,
Ce-mpreună construiesc
Arbori, verzi, plini de comori,

Mângâiați de-același vânt,
Atinși de-același corp ceresc,
Suntem apă și pământ,
Suntem frunzele ce cresc.

...

Suntem frunzele din zbor,
Schimbăm totul prin culori,
Coborâm în alt decor,
Coborâm lungi-visători,

Menționați în povestiri
Și jeliți prin simplu dor,
Suntem vii în amintiri,
Suntem frunzele din zbor.