Friday, August 20, 2010

Change chapter


Once, upon my story, there was me,
One, who thinks his life isn’t as you see.
This part will tell what time can do
To me, my world… to all I knew.

Time is something that we made,
That we blame when moments fade,
But, for me, means something strange,
I hate time… for me, it’s change.

When we’re young, we think so straight,
We cherish love and don’t know hate,
But, when time steps in to play,
People change in every way.

In every way… but all alike:
Lying selfish with urge to strike,
To hurt deep, they’re all the same,
In my heart, it’s time I blame.

“Change in good exists as well”,
Other people like to tell,
But they’re blind, don’t see what moves,
And what I know just disapproves.

Time has changed my world a lot,
I don’t know what’s true or not,
I’m not sure what wounds to tend,
I don’t remember what’s a friend.

Still, instead of giving up,
I have chosen not to stop,
I don’t want to live in shame…
“Difference” over “all the same”.

Time is something that I hate,
It makes us want to plan our fate.
I won’t change, no need to worry,
Ends this chapter of my story.



Love chapter



Once, upon my story, there was me,

One, who thinks his life isn’t as you see.

This part will tell exactly how I feel

When she’s close, close enough to steal.


We were young when we first met,

But old enough to not forget.

There were sparks, we were alike,

I thought it’s safe to say “I like”.


But that was then, we soon broke up,

We were young, no tears to drop,

We moved on, apart for years,

When we remembered… still no tears.


In this time we made new friends,

New relations and new trends,

But one day, so long from then,

Fate made us to meet again.


She had someone, I had too,

Then our past was passing thru,

We remembered something hid,

How we felt, all we did.


But our friends won’t let us be,

Then, there’s distance you don’t see,

We both knew we wouldn’t last,

We moved on, we had our past.


Still, I know there’s more to find,

Even now she’s on my mind,

After all I said above,

I think it’s safe to say “I love”.


Time plays tricks, fate has plans,

Maybe, soon, we’ll have our chance.

I know love, no need to worry,

Ends this chapter of my story.

Thursday, August 19, 2010

Laude



Chipul tău, ce ador să-l privesc...

E ceresc.

Părul tău frumos și lin...

E divin.


Ochii tăi mari și pătrunzători...

Sunt strălucitori.

Buzele tale apetisante...

Sunt tentante.


Glasul tău înduioșător...

E liniștitor.

Zâmbetul tău des, de neuitat...

E minunat.


Râsul tău vesel și adorabil...

E observabil.

Inima ta caldă și iubitoare...

E mare.


Sufletul tău pur și curajos...

E frumos.

Voința ta, de fier, impunătoare...

E uimitoare.


Iubirea ta, de toți, simțită...

E infinită.

...


Clipe dulci ce îmi lipsesc...

Te iubesc !

Wednesday, August 18, 2010

Glossa noastră




Timpul trece și ne schimbă,
Istoria vrea să ne-amintim,
Iubirea-n piept, nu stă... se plimbă,
Cerul vrea doar să zâmbim,
Visul cere povestire,
Speranța spune că se poate,
Dorința-șteaptă împlinire,
Omul le trăiește toate.

Timpul trece și ne schimbă,
Chiar de vrem să refuzăm,
Schimbarea-i una-n orice limbă,
Nu putem, în timp, să stăm,
Dar ascultă ce gândești,
Cum te-aștepți, mereu, să fii,
Ia în calcul ce-ți dorești,
Tu alegi cum să devii.

Istoria vrea să ne-amintim,
Să invățăm din ce a fost,
Să nu uităm ce povestim,
Să gasim, în lume, rost,
Să simțim cum  s-a simțit,
Să retrăim momente-ntregi,
Să aflăm de ce-au murit...
Dar ce înveți doar tu alegi.

Iubirea-n piept, nu stă... se plimbă,
Se hrănește din dorință.
Din simțiri ce nu se schimbă.
Se-ntreține cu voință.
Nu se vede dar se simte
Fix așa cum îți dorești,
La toți diferă, ține minte:
Tu decizi cum să iubești.

Cerul vrea doar să zâmbim,
Când ești trist, el strânge nori,
Să luptăm, să strălucim,
Când plângi mult, el până-n zori.
Nu-ți uita vreun sentiment,
Nu urî când poți iubi,
Nu grăbi când totu-i lent,
Nu fi trist când poți zâmbi.
  
Visul cere povestire,
Să-ți ofere noi idei,
Să vezi altfel, să inspire,
Să te simți așa cum vrei,
Să ai tot ce-ți poți dori,
Să nu ai nimic închis,
Și motive de-a zâmbi...
Asta-i viața, dar... în vis.

Speranța spune că se poate,
Ne șoptește s-așteptăm,
Să nu vrem să dăm din coate,
Sau, în luptă, să cedăm.
Să nu te oprești din zbor,
Poți primi fără să ceri,
Nu te da bătut ușor,
Ai pierdut, când nu mai speri.

Dorința-șteaptă împlinire,
Dar c-un preț, ca în povești,
Tresă lupți, să-ți ieși din fire,
... să obții ce îți dorești.
Dar, doar una, de-ai avea,
... orice lucru, de păstrat.
Ce-ai schimba în lumea ta?
Ce-ți dorești cu-adevărat?

Omul le trăiește toate,
Spuse cel, acum, citit,
Speră-n vise, fiindca poate,
Și-n momente de zâmbit.
Își dorește amintiri,
Iubind și plutind pe-un nor,
Și un vers, plin de simțiri:
Omu-i om sau cititor.

Omul le trăiește toate,
Dorința-șteaptă împlinire,
Speranța spune că se poate,
Visul cere povestire,
Cerul vrea doar să zâmbim,
Iubirea-n piept, nu stă... se plimbă,
Istoria vrea să ne-amintim,
Timpul trece și ne schimbă.

Tuesday, August 17, 2010

Two strings




My heart is sick, my life is sad,
My soul is tending to be bad,
There’s so much hate, so little love,
And no more strength to rise above.

I tried to fight, my will was strong,
I thought nothing can prove me wrong,
But it was hard ‘cause life’s a mist,
And “nothing” really did exist.

I’m no fake, I just don’t show,
I don’t want someone to know,
‘Cause if they see the real me,
It won’t turn out like it should be.

My life is based on just two things
From two teachers with two strings,
They have knowledge about our fate,
Strings of love and strings of hate.

One has taught me how to smile,
She made me breathe and live a while,
She gave me hope, she made me see,
And showed me how I’d want to be.

I know what’s true, she taught me well
Plus, a secret I can’t tell,
It’s a feeling she made me see,
I learned what love means to me.

The second taught me how to cry,
How to break and let hopes die,
He made me feel like I’m not free
And showed me how I’d hate to be.

He’s so possessive and likes to tame,
When something’s wrong, it’s him I blame,
He always hurts and tells my fate,
This one has taught me what is hate.

And so, as much as I desire,
I can’t turn water into fire,
As well as people, they don’t change,
They like “normal” and hate “strange”.

I’m an outkast, I don’t fit,
I’m the one they’d like to hit,
‘Cause most of them want one thing,
Not the first… the second string.

Monday, August 16, 2010

Confesiune



Am să-ți spun de ce zâmbesc,
Că vreau s-auzi tot ce gândesc,
N-am să mint, îți spun de bine...
Da, drag prieten, e despre tine.

Știu că acum citești atent,
Chiar dacă sunt absent,
Căci mă-nțelegi, nu ești oricine,
Iar tot ce-i scris e scris de mine.

Întâi de toate, îți mulțumesc,
Am mâncat, deci nu glumesc,
Îți mulțumesc că știi s-ajuți,
Mulțumesc că mă asculți.

E greu, când spun ce simt cuiva,
Devin nesigur, și nu aș vrea,
Dar vreau să știi de ce zâmbesc,
Vreau să știi tot ce gândesc.

Te admir că mă-nțelegi,
N-am crezut că vrei să-ncerci,
Sunt dificil, ciudat în toate
Dar tu mi-ai spus că nu se poate.

Mi-ai zis direct că sunt special...
Nu ciudat, și nici normal,
Aveai dreptate, ai zis bine,
...special, căci te cunosc pe tine.

Din nou, repet: îți mulțumesc,
M-ai învațat ceva firesc,
Mi-ai amintit ce am uitat:
Că am un prieten adevărat.

Ți-am scris ce simt, nu am mințit,
M-am deschis, m-am străduit,
Am vrut să știi de ce zâmbesc,
Am vrut să știi tot ce gândesc.